Putem influenta aparitia si evolutia miopiei actionand asupra factorilor de mediu, prin metode farmacologice, sau cu dispozitive optice – ochelari cu design special si lentile de contact multifocale sau ortokeratologice.
Nu exista un criteriu valid bazat pe progresie pentru initierea controlului miopiei. Varsta este cel mai important factor in anticiparea progresiei, copii mai mici inregistrand progresii mai rapide. Alti factori sunt etnia, sexul copilului si antecedentele parentale. Parintii trebuie informati ca in majoritatea cazurilor miopia va creste, precum si despre optiunile de tratament care ar trebui initiate cat mai curand dupa debutul afectiunii si continuate pana la stabilizarea miopiei, spre sfarsitul adolescentei sau chiar putin dupa 20 de ani.
Singurele exceptii de la a trata toti copii cu miopie sunt miopia patologica/congenitala cu debut inaintea varstei de 5 ani si miopia asociata cu sindroame genetice (sindrom Marfan, Stickler, Donnai-Barrow), pentru care nu exista studii care sa sustina eficienta tratamentelor obisnuite de control al miopiei.
Studiul COMET, care a urmarit timp de 6-11 ani 426 de copii de etnii diferite a estimat ca practic nu exista miopie stabila la 8 ani, doar jumatate dintre copii au miopie stabila pana la varsta de 15 ani, 77% pana la 18 ani si 90% pana la 21 de ani. Miopia se stabilizeaza la majoritatea miopilor pana la varsta de 24 de ani, cu exceptia miopilor mari. Deci chirurgia refractiva o putem recomanda dupa 24 de ani.
Progresia miopiei se reduce odata cu inaintarea in varsta. Este de aproximativ 1 dioptrie pe an la 7-8 ani si ajunge la 0.5 pe an abia la 11 ani. La majoritatea copiiilor mici miopia progreseaza, deci inainte de 11 ani orice copil miop ar trebui tratat, fara sa asteptam sa evaluam progresia. Abia dupa 11 ani putem astepta 6 luni, sa evaluam progresia si sa initiem tratamentul ulterior.